Invitație la conferința „Arhitectura în epoca inteligenței artificiale” OAR București

CE VEI ÎNVĂȚA?

Pe 31 mai 2023, ora 12,00, la UAUIM, în Sala Frescelor, se desfășoară conferința publică - „Arhitectura în epoca inteligenței artificiale”.

Intrarea este liberă.

Este primul eveniment care abordează această temă și care se desfășoară în spațiul profesional al arhitecților din România. 

Organizatorii conferinței sunt Filiala Teritorială București a OAR, UAUIM, HUB UAUIM Business și Casa Paleologu.

Moderatorii evenimentului sunt arh. Yvonne Toader (OAR București, vicepreședinte educație, stagiu și pregatire profesională), arh. Irina Meliță (OAR București, vicepreședinte comunicare, imagine și relația cu membrii) și arh. Andrei Fenyo (OAR București, vicepreședinte legislație, reglementare, regulamente și digitalizare).

Despre inteligența artificială (AI)

În ce măsură domeniul arhitecturii, o disciplină aflată la intersecția artelor, tehnologiei, economiei și problemelor sociale, va fi stimulată de inteligența artificială (AI)? La modul ideal, AI va oferi arhitecților pârghii nebănuite de a explora, noi modele arhitecturale, de a schimba și îmbunătății procesul de design.

Prin folosirea inteligenței artificiale vor putea fi gândite simulări și combinații de scenarii care cu puțin timp în urmă nu ar fi  fost posibile.

Pe de altă parte, scepticii vor spune că AI este cea care anunță riscul dispariției profesiei care va fi înlocuită de algoritmi capabili să genereze proiecte în mod autonom.

Plecând de la aceste premise, conferința „Arhitectura în epoca inteligenței artificiale" propune o abordare profesionistă, multidisciplinară și realistă a evoluției binomului arhitectură - inteligență artificială. 

Desfășurătorul conferinței „Arhitectura în epoca inteligenței artificiale”:

11:45 – 12:00  - sosirea participanților;

12:00 – 12:10 – cuvânt introductiv susținut de conf. dr. habil. arh. Bogdan Andrei Fezi, vicepreședinte parteneriate și organizații – Filiala Teritorială București a OAR;

12:10 – 13: 00 – prima sesiune  - Prezentare generală din perspectivă antropologică - prelegere susținută de către antropologul Alexandru Bălășescu: viziune antropologică asupra provocărilor inteligenței artificiale;

13:00 – 13:45  - a doua sesiune  - prezentare de specialitate: prelegere susținută de către dr. arhitect Ionuț Anton - provocările în practică arhitecturală odată cu intrarea în noua etapă;

13:45 – 14:00 - pauză de cafea, networking;

14:00 – 14:20  - a treia sesiune – inginer Eugen Ursu – prezentare: cum se pregătesc antreprenorii din domeniul softurilor de proiectare pentru noile provocări;

14:20 – 14:45 - a patra sesiune - prezentare practică prin generare în vivo, Midjourney - susținută de către arhitect Dragoș Pițu;

14:45 - 15:15 – sesiune de Q&A.

Despre vorbitori

Dr. antropolog Alexandru Bălășescu

Alexandru Bălășescu este antropolog cultural, cu un doctorat obținut la Universitatea California, Irvine. Ariile sale de interes cuprind antropologia corpului, tehnologia și cultura materială, precum și schimbarea climatică. 

Alexandru este lector asociat la Royal Roads University, Canada, lector la Fundația Paleologu și fondator al Re-Genera Group.

Autor al volumelor: 

- Paris Elegant, Teheran Incitant

- Voioasa expunere a ordinii mondiale 

- Într-o zi, orașul. Adoptă un canadian

Dr. arh. Ionuț Anton

Ionuț Anton este designer parametric, arhitect și cercetător. A studiat arhitectura la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu unde este conferențiar universitar și conducător de atelier de proiectare. A dezvoltat un doctorat cu tema utilizării algoritmilor în arhitectură publicat ca un volum premiat.

Împreună cu Dana Anton este partener la biroul IDZ arhitectură, fondator al studioului de design computațional personalizat de bijuterie i{n}stance și tutore la cursuri opționale de Arhitectură Parametrică și Fabricație digitală în cadrul UAUIM.

A realizat instalații robotice și de artă, unele fiind expuse la Muzeului Național de Artă Contemporană, dar și obiecte de design premiate la Anuala de Arhitectură și prezentate la Romanian Design Week. Susține cursuri și workshopuri ce folosesc Rhinoceros și Grasshopper în domeniile creative: artă, design de bijuterie, design de produs și arhitectură.

Arh. Dragoș Pițu 

Dragoș Florian Pițu este absolvent al UAUIM, generația 2015. Este pasionat de domeniul CGI (Computer Generated Image), pasiune pe care o cultivă din copilărie. Dragoș este implicat în proiecte de arhitectură și design foarte diverse.

Ing. Eugen Ursu

Eugen Ursu este cofondator al companiei Graphein, principalul furnizor de servicii de scanare și modelare 3D pentru piața construcțiilor din România. El este cel care a dezvoltat compania într-un integrator de soluții care combină scanarea 3D cu soluțiile Autodesk și alte echipamente și software care folosesc tehnologie de ultimă generație, inclusiv AI, pentru a ajuta arhitecții, constructorii și dezvoltatorii din România să proiecteze și să construiască mai eficient și mai sustenabil.

Serviciile topografice integrate pentru construcții, transformarea digitală și trecerea către adoptarea accelerată a standardelor BIM sunt principalele linii de dezvoltare pentru anii următori.

De asemenea, Eugen  moderează interviurile Graphein Talks, prin intermediul cărora promovează experții și bunele practici din mediul construit, inclusiv tehnologiile de ultimă generație, soluțiile inovative, sustenabilitatea, arhitectura și smart cities.

Cum a fost?

Cuvântul introductiv al conferinței „Arhitectura în epoca inteligenței artificiale” a fost susținut de conf. dr. habil. arh. Bogdan Andrei Fezi, vicepreședinte parteneriate și organizații – Filiala Teritorială București a OAR. Fezi a prezentat un scurt istoric despre AI  - beneficii, oportunități și riscuri, lansând teme precum: cum controlăm inteligența artificială și în ce măsură este nevoie de un moment de pauză. Ne alertam că inteligența artificială va lua locul multor slujbe, arhitectura situându-se pe locul trei în topul meseriilor afectate, așa cum rezultă din studiile sociologice de actualitate?

Prima sesiune a conferinței „Arhitectura în epoca inteligenței artificiale” a fost susținută de către antropologul Alec Bălășescu care a făcut o prezentare generală din perspectivă antropologică - viziune antropologică asupra provocărilor inteligenței artificiale.

Alec a plecat de la conceptul de AI ca mașină antropologică creată de om. Dacă acceptăm faptul că atât cultura cât și natura sunt mituri, putem concluziona că d.p.d.v. antropologic AI nu există ca entitate individuală. Antropologul a vorbit despre denumirea greșită dată – inteligența artificială - , insistând asupra faptului că omul este creatorul, iar cu fiecare invenție tehnologică, noi, ca oameni, ne regândim, regândind lumea de fapt. Oamenii trebuie să se gândească ce fel de societate își doresc să construiască și să trăiască, deoarece inclusiv schimbările climatice sunt legate de felul în care ne gândim la inteligența artificială. 

În ceea ce privește AI în procesul de creație, Alec a marșat pe ideea că tehnologiile ne fac pe noi să recreăm lumea, inclusiv obiecte care nu existau  înainte, plecând de la Photoshop și de la faptul că ne raportăm la o realitate antropologică recreată. 

Anii ‘’70 sunt anii de germinație ai inteligenței artificiale, programatorii și tehnicienii fiind cei care au început sa folosească termenul de AI în campusurile MIT. Antropologul a încheiat prezentarea într-o notă optimistă dat fiind că emoția, conștiința de sine și experiența personală sunt atuuri ale oamenilor versus AI. În mod cert trebuie să ne apropiem de AI cu prudență, fără teamă și să nu îi acordăm mai mult credit decât merită. AI poate fi cel mai bun servitor și cel mai bun stăpân, în același timp. Depinde de noi ce fel de societate vrem să construim.

A doua sesiune a conferinței „Arhitectura în epoca inteligenței artificiale” a constat într-o prezentare de specialitate susținută de către dr. arhitect Ionuț Anton - provocările în practică arhitecturală odată cu intrarea în noua etapă.

Anton a început cu ideea că inteligența artificială poate fi doar o altă unealtă pe care arhitecții o folosesc, asemenea teului, echerului, creionului. Așa cum anumite tehnologii arhitecturale erau science fiction în 2008, iar în zilele noastre sunt la ordinea zilei, softurile pe care le au arhitecții la dispoziție sunt softuri care funcționează foarte bine ca unelte arhitecturale.

În ceea ce privește cum anume va fi folosită AI de către clienți, Anton crede că  depinde foarte mult de cel care generează imaginea și de cât anume știe despre ce vrea. În cadrul prezentării au fost generate prin AI câteva exemple pe baza unor informații clare, dat fiind că trebuie să transpui în cuvinte exacte imaginile pe care vrei să le obții. Un exemplu concret a fost amenajarea unui spațiu public prin AI pe baza unui text dat.

Inginerul Eugen Ursu a susținut a treia sesiune a conferinței și a vorbit despre cum se pregătesc antreprenorii din domeniul softurilor de proiectare pentru noile provocări. Ursu a plecat de la faptul că schimbările sunt o condiție a existenței umane și că singura soluție este să fii tot timpul dispus la adaptare. Arhitecții au nevoie să învețe mai multe elemente de business care, fiind necesară setarea unei viziuni, personale, pentru a face față provocărilor. Inginerul a subliniat faptul că viziunea este cea mai importantă, iar adaptabilitatea este o valoare care trebuie însușită și folosită. 

Cea de-a patra sesiune a fost prezentarea practică prin generare  - in vivo - Midjourney și a fost susținută de către arhitect Dragoș Pițu. Acesta a afirmat că inteligența artificială ajută la creșterea productivității și a eficienței. Important este să ne folosim de tehnologie și să lucrăm în și pentru comunitate. Astfel, lucrurile pot evolua în direcția corectă. Plecând de la faptul că AI poate genera teme de proiectare, la studii de fațadă, de însorire, arhitectul poate lucra cu o bază de date generată și care transpune toate criteriile de căutare. S-a declarat optimist privind AI ca un nou instrument extrem de eficient care vine în ajutorarea arhitectului viitorului.

Dacă ai întrebări, ne poți scrie pe oarbucuresti@cursuri.online